Estetica Demersurilor Inutile

Mda. Și prima parte-i o butadă de care-mi amintesc ca prin vis, cum în prima copilărie dezvoltasem compulsii obsesive tot întrebând pe toată lumea: „De ce?!” … Apoi l-am citit pe Sartre** înainte de-a-l înțelege. De fapt era doar un articol despre el. Cred. Dar ce-mi amintesc, îi cum fericiți nevoie mare, noi cei ce-l descoperisem prin grămada de maculatură ce-mplinea voința Partidului și Conducătorului Lui Iubit de-a recicla … mă rog hârtia în timp ce noi sacadam compulsiv:

„Ce este este
Ce nu este nu este
Asta este!”

Ș-așa ne-am limitat de-atunci ș-așteptările ș-ontologia*** că pe-atuncea noi n-aveam habar că „Cel ce este”-i „Cel ce sunt” ș … ș-asta pân-am început iar să visăm. Eu cel puțin. Oricum, ca chestie, locu’ unde ai noștri colectau … ceea ce doreau Ăi Mari să recicleze era pentru noi un fel de Nirvana, de care ne-apropiam cu sfială la maxim trei pași. Eram la trei pași de Nirvana. Și de-acolo luam tot ce sclipea. Reviste franțuzești, biblii vechi, telefoane, șurubărae, șmelțuri**** ori „te miri ce”. Și asta nu pentru că n-am fi avut cu ce ne juca, dar … Știți cum e. Dacă nu știți înseamnă că v-ați apropiat prea tare. De Nirvana! … Glumeam, desigur.
Ș-apoi am îmbătrânit și (prin bunăvoința profesorilor mei cărora a le aduce laude, nu contenesc) am absolvit succesiv: Fizică-IT-Filosofie. Plus o mică grămăjoară de alte specializări ne … academice. Mda. Da’ acum m-am … M-am oprit.
Ș-apoi L-am găsit ca tot omu’ și eu pe Iisus, dar nu chiar ca Forrest Gump. Și să știți că nici eu nu știam că trebuie să-l caut*****. Dar … oricum. L-am găsit.

„Eu sunt cel ce Sunt” ”******

Și brusc chestia aia din copilărie o căpătat alt sens.
În rest îs ana-theu*******. Și sceptic. Și-n artă autodidact.

Da. Eu. Eu sunt acela. Și da, adopt întrețin și promovez un discurs ne-intențional********, respectiv parafrazez ori persiflez unu’ ana-intențional*********.

Facebook: schiopcristian

Facebook: Estetica Demersurilor Inutile

Și despre mine io nu-mi amintesc nimic altceva. Decât că n-am prea fost pe-acolo. Je suis un autre et il n’y a pas une pipe, aussi.

GMail: schiopcristian@gmail.com

* … mmm … Și asta n-are nici o legătură cu spusa domnului Rimbaud, Arthur Rimbaud: «Je est un autre» … Da! Totu-i o ficțiune. Eu nici nu exist! Mda.

… Da’ n-am început-o eu … Ea o fost prima. Ea.

** Jean-Paul Sartre, evident.

*** Ontologia îi chestia aia din filosofie care vrea să știe ce-o fost mai întâi: „Oul ori … ” ( de fapt i-o ramură a filosofie care studiază pur și simplu „existența” …. a orice.)

**** „șmelțurile”-s un fel de „te miri ce” de pe vremea industrializării forțate … Mă rog. Știți povestea.

***** … este în film o secvență în care …

– L-ai găsit pe Iisus, Gump?

– Nu ştiam că trebuie să-l caut, domnule.

****** Mda … De fapt Dumnezeu Tatăl și nu Fiul își clamează anomismul, răspunzându-i astfel lui Moise când …

13. Zis-a iarăşi Moise către Dumnezeu: „Iată, eu mă voi duce la fiii lui Israel şi le voi zice: Dumnezeul părinţilor voştri m-a trimis la voi… Dar de-mi vor zice: Cum Îl cheamă, ce să le spun?”
14. Atunci Dumnezeu a răspuns lui Moise: „Eu sunt Cel ce sunt”. Apoi i-a zis: „Aşa să spui fiilor lui Israel: Cel ce este m-a trimis la voi!”

Și toate astea-s din Exodul. Cap. 3.