Estetica Demersurilor Inutile

Omu’ cela de Zăpadă neagră ca Noaptea cea Albă ca Zaharnița de zahăr de nea decapitat laparoscopic avea un nas roşu şi vânăt înfipt între doi ochi zemoşi ş-albaştrii ş-o gură desenată strâmb c-un ciot de coadă de mătură ce-i ține ş-acu’ loc de mână dreaptă şi-nălțată aşa tare-ndurător într-o doară spre ceriu senin de vară-nstelată de legea morală din noi că ca Kant era pictat şi el ca şi noi toți dealtfel mai demult pe-un petec de perete de ziar şifonat înainte de a fi litografiat cu măiestrie de-un maestru-n ale artei lapidare de curând abia uitate şi era făcut să se mire cum Doamne iartă-mă pe mine păcătosul poate să viseze cineva aşa ceva de hâd și-n Lumină aşa de Lină când albinuțele roiesc alene-n livezile ce-nfloresc în broscuțele ce orăcăie ghiduşii în colivii mici şi străvezii-n timp ce greierii tac şi-nghit găluşca din supa Omului de Tinichea Zincată câteodată pe alocuri şi nu numai dar aproape întotdeauna abandonată la o margine de drum lățit departe de Oz … Ana lu’ Manole Ăla frumos împopoțonată în toate cele 100+1 poveşti ale Lui … a … şa cum pe sub Copacul Vieții fără de Viață și a Morții fără de Moarte din care-am gustat cu toții țupăind galeş printre Norii de Hârtie Confiată venind dinspre Soare Răsare şi nu Dispare că iacă stă pe vi … ne-o nouă Minunată Lume Nouă fără putere de tăgadă-nchisă şi asta-n ogradă la Apa cea Mare şi Tare ce N-are Asemănare prin toată calea Lactatelor Maternale care coboar-alene-nghiontită-n trahee-n momentu-n care urcă-n minutul spiralat până hăt departe-n Cornu’ Abundenței bine-ncoțopenit în firu’ Ariadnei cel îngenunchiat de Minos la Abatoru’ 5 după ce s-o-mbătat cu iarbă de leac la una mică cu Popoarele Mării preț de aproape Un Veac de Singurătate …

[Vis de vară vulgară]